www.dantux.com

Comuna Harman
Istoria
| Pagina Principala | Istoria | Localizare | Contact |
| Introducere | Preistoria si antichitatea | Evul Mediu |Epoca Moderna | Bibliografie |

Istoria politica a comunei Harman intre anii 1821-1918 (II)

De asemenea, cereau imparatului sa fie de acord ca toti locuitorii romani sa fie scosi de sub jurizdictia saseasca si sa se numeasca "un organ statatoriu", format din trei persoane, prin care natiunea romana sa se poata adresa direct guvernatorului militar si civil, precum si Comisarului imperial de la Sibiu. Semnatarii protestului mai solicitau imparatului sa accepte ca romanii sa aiba dreptul de a alege comisari si dregatori dintre ei.
in numele intregii comunitati romanesti din Harman semnau:
Ioan Popovici - paroh
Ioan Popovici - dascal
Toma Radu - gociman
Nicolae Cristoloveanu - jurat
Gheorghe Olteanu - jurat
Petru Nan - jurat
Ieremie Vlad - jurat
Nicolae Ravariu - jurat
Nicolae Grigore - jurat
Zachei Corstea - jurat20.
Tot in octombrie 1849 autoritatile din Transilvania notau, ingrijorate de amplorarea miscarilor romanesti, ca "in ultimul timp se adauga faptul ca comunele romanesti de la granita Transilvaniei nu se arata de loc binevoitoare fata de prestarea darilor si traiesc cu iluzia ca acestea ar trebui sa inceteze in viitor" 21.
in urma nenumaratelor proteste ale romanilor, dar poate si pentru ca autoritatile de la Viena nu doreau sa intre in conflict cu populatia romaneasca, guvernul vienez interzice folosirea denumirii de Sachsenland.
Datorita infrangerilor suferite de trupele habsburgice in campania din Italia (1859), absolutismul austriac a suferit o grea infrangere. Pentru a preintampina eventualele miscari din Imperiu, prin Diploma din octombrie 1860 se trecea la un regim liberal. Principatul Transilvaniei redevenea un stat autonom. Pe baza acestei diplome urma sa se elaboreze o constitutie liberala in care toti locuitorii urmau sa devina egali in fata legilor.
in anul 1863 dieta intrunita la Sibiu, in care de aceasta data romanii erau majoritari fata de sasi si maghiari, voteaza legea prin care natiunea romana si religia sa devina egale cu celelalte natiuni si religii. Aceiasi Dieta voteaza si legea prin care limba romana devenea egala cu celelalte limbi. Desi deputatii sasi din Dieta au fost de acord cu aceste legi, Viena nu le sanctioneaza, datorita presiunii maghiarilor care cereau anexarea Transilvaniei la Ungaria.
in noiembrie 1865 noua Dieta a Transilvaniei, in care majoritara era natiunea maghiara, voteaza unirea Transilvaniei cu Ungaria.
in anul urmator parlamentul maghiar voteaza legea nationalitatilor, prin care singura natiune recunoscuta era cea maghiara. Prin legea invatamantului (1868) limba maghiara devenea limba oficiala, urmand sa fie predata in toate scolile din Ungaria.
Politica dusa de catre Ungaria intre anii 1870 si 1914 nu a reusit sa-si atinga scopul. Populatia romaneasca nu a putut fi asimilata societatii maghiare si aceasta datorita unei lupte extraordinare dusa de catre intelectualii ardeleni. Lupta va culmina cu miscarea memorandista din anul 1892. Acest memoriu care cuprindea vechile cereri romanesti venea intr-un moment in care Ungaria practica o dura politica de maghiarizare. Ca atare si raspunsul autoritatilor maghiare a fost extrem de dur. Autorii memorandului au fost condamnati la inchisoare.
in sprijinul intelectualilor condamnati au venit si locuitorii Tarii Birsei. Astfel, Prefectul Brasovului informa ministerul de interne ungar ca, in 4 mai 1894, Liga romana din Brasov, in urma unei sedinte, a hotarat trimiterea unei delegatii de 25 de persoane la Cluj, pentru sustinerea morala a intelectualilor aflati in proces si trimiterea de emisari in teritoriu, pentru a aduna bani in vederea sustinerii procesului si pentru a incerca sa convinga populatia romaneasca sa participe in masa la proces. Astfel, nota prefectul, "Vasile Goldis si Vlaicu Arsenie, profesori ai Gimnaziului roman din Brasov, au cutreierat in prima saptamana a lunii curente (mai - n.n.) comunele cu populatie romana, au tinut cuvantari agitatorice in prezenta pretilor romani, in urma carora delegatia de 25 de persoane a acestei regiuni a crescut la 200 de persoane, colecta fiind de 2000 de florini"21 bis.
Actiunile guvernului maghiar au mers atat de departe, incat a emis legi prin care hotara pana si maghiarizarea numelor romanesti, a satelor, oraselor si institutiilor din Transilvania.
Aceasta politica lovea nu numai in interesele romanesti, dar si in cele ale natiunii germane, astfel ca se constata o apropiere intre cele doua natiuni. Se ajunsese ca, in 1910, in Parlamentul ungar, dintr-un total de 413 deputati, doar 13 sa fie sasi iar 5 romani.
inca din anul 1880 Fr. Lachmann inainta Vienei un raport secret in care consemna: "Am avut prilejul sa discut cu mai multi cetateni ai coloniei sasesti care nu s-au sfiit sa recunoasca in fata mea ca singura lor speranta o inrezaresc doar in aceea ca odata provincia va deveni romanesca"22.
La randul sau, deputatul sas Rudolf Brandsch remarca in cadrul lucrarilor parlamentului maghiar: "Tot ce exprima puterea de stat trebuie sa aiba un caracter maghiar. Aceasta imi pare mie ca este de fapt ceea ce oligarhia maghiara intelege prin stat unitar ungar. Cine se instaleaza deci pe terenul statului unitar ungar, trebuie sa priceapa ca factorii competenti nu pot concepe acest stat decat in sensul de mai sus;Eu contest cu hotarare ca noi, nemaghiarii (inclusiv sasii), putem avea posibilitatea de a trai pe durata in cadrul acestui concept de stat unitar ungar, deoarece statul poate mari dupa voie cadrul puterii sale si restrange dupa plac domeniul drepturilor "strainului", pana cand acesta in cele din urma adoarme intru Domnul. De aceea eu cred ca este o chestiune nationala vitala pentru noi de a rasturna si nimici sistemul actual de guvernare, impreuna cu conceptia sa despre "statul unitar ungar"23.
De altfel, si consulul englez la Budapesta, Sir Arthur Nicolson, scria intr-un raport din anul 1890: "din toate partile, atat a sasilor cat si a romanilor a existat unanimitate in a afirma ca, exceptand doar cateva cazuri izolate, toate prevederile legii (legea nationalitatilor din anul 1868 - n.n.) sunt practic litera moarta"24.
Si comuna Harman a cunoscut acest proces de maghiarizare. Denumirea Harmanului s-a schimbat in Szaszhermany. Aproape in totalitate populatia romaneasca si-a maghiarizat prenumele, la indicatia autoritatilor: Vilican Gyorgy, Tomi Ilona, Ghisoi Andras, Stoica Miklos, Popa Mihaly, Vilican Arzen, Popa Istvan, Furir Aron, Zuivert Ianos etc.
Actele se inocmeau in limba maghiara. Limba maghiara devenise limba obligatorie in cadrul Scolii din Harman, atat la romani cat si la sasi.
Autoritatile maghiare faceau tot posibilul sa demonsteze ca in Transilvania populatia maghiara era majoritara. Desi au incercat sa falsifice statisticile, nu au reusit. Functionarii maghiari, poate prea constiinciosi, au trecut in toate actele, la rubrica religie - religie greco-ortodoxa, religie pe care maghiarii nu au avut-o niciodata24 bis.
Nelinistea cercurilor conducatoare maghiare, crestea si mai mult ori de cate ori, dincolo de Carpati, in Romania, aveau loc evenimente importante care ar fi putut pune in miscare romanii din Transilvania.
in anul 1877, odata cu izbucnirea razboiului de independenta al Romaniei, cand, asa cum aprecia Gazeta de Transilvania, "ora intrarii in actiune a armatei romane a sunat", in Tara Birsei si in celelalte regiuni se constata o efervescenta neobisnuita in randul romanilor. Sa trecut la organizarea de colecte pentru echiparea armatei; tineri din Brasov, Fagaras, Sibiu, isi paraseau ocupatiile si, folosindu-se de poteci numai de ei stiute, treceau Carpatii pentru a se inrola in armata romana.
Se pare ca numarul de romani trecuti in Romania a fost destul de mare, daca ministrul de externe austro-ungar cerea sprijinul omologului sau Mihail Kogalniceanu, pentru ca acesti tineri sa fie extradati (cerere refuzata insa de autoritatile romanesti)25.
Aceiasi ingrijorare a provocat-o si izbucnirea rascoalei din anul 1907. Pentru a preintampina extinderea rascoalei si in Transilvania, si ca masura de siguranta, la Brasov a fost pus in stare de alerta corpul 12 al armatei austriece26.
A trebuit sa vina primul razboi mondial pentru ca istoria Transilvaniei sa-si reia cursul firesc alaturi de cea a Romaniei.
Nimeni nu a dorit acest razboi, dupa cum nimeni nu poate sa condamne faptul ca locuitorii Harmanului, fie ei romani sau sasi, pentru o perioada de timp au fost in aceiasi tabara sau in tabere diferite.
Deciziile politice si militare se luau la nivelul marilor cancelarii europene si nu la nivelul satelor. Aceste lucruri trebuie scrise pentru ca fac parte din istoria locuitorilor acestei asezari.
La izbucnirea razboiului in anul 1914 Consiliul de Coroana de la Sinaia a hotarat ca Romania sa ramana neutra. Dincolo de munti romanii aflati pe teritoriul Transilvaniei, ca de altfel si sasii, au fost nevoiti sa se inroleze in armata austro-ungara. Odata cu declansarea razboiului in imperiu, se decreteaza mobilizarea generala.
Conform unei statistici din anul 1914 Tara Birsei (Comitatul Brasov) a contribuit la efortul de razboi cu:
- 1589 sasi
- 1560 romani
- 1982 maghiari.
Total: - 5131 locuitori mobilizati.
Din numarul total al celor cazuti in lupta au fost 37% sasi, 28% romani, 34% maghiari27. De asemnea, numerosi romani care au fost surprinsi de evenimente departe de Romania au fost inrolati fortat in armat Puterilor Centrale. Cei care au cazut prizonieri in Rusia, in special ardeleni si bucovineni, au cerut, dupa intrarea Romaniei in razboi (aug. 1916), sa fie primiti voluntari in armata romana.
Locuitorii sasi din Harman, mobilizati in armata austro-ungara, au luptat pe fronturile din Polonia si Prusia Orientala. Imagini din luptele la care au participat se regasesc in scrisorile trimise familiilor ramase acasa (vezi anexa 1 de la sf. capitolului). Din nefericire, nu am gasit scrisori care sa redea aspecte ale luptelor la care au participat si romanii harmaneni.
Pana la inceputul anului 1915 femeile din Harman au contribuit si ele prin munca lor la sustinerea efortului de razboi al Austro-Ungariei.
Astfel, din Harman, spitalele din Brasov au primit 1000 de bucati tesaturi, 48 hectolitri cartofi, 1,5 hectolitri fasole, 10 hectolitri zarzavaturi, 60 de gaini, 20 kilograme de unt si untura, 1.180 de oua, cereale si 200 de coroane28.
Nu toti romanii au putut fi inrolati in armata imperiala. Cei care au ramas acasa, in special intelectualii, s-au constituit intr-un fel de rezistenta morala, "luptand" impotriva unui razboi la care participarea romanilor contra romanilor devenea o chestiune de neinteles.
Din aceasta cauza, scoala romaneasca din Transilvania, si mai ales din Tara Birsei, a devenit tinta atacurilor din partea autoritatilor austro-ungare, care nu puteau suporta ideea ca, mai devreme sau mai tarziu, vor pierde aceasta provincie. in consecinta, au facut tot posibilul pentru a stopa orice miscare de rezistenta, orice patrundere de informatii de dincolo de Carpati.
in anul 1915 autoritatile au arestat un grup de intelectuali romani printre care se aflau si invatatorii: David Pop (Harman), V. Hamzea (Ghimbav), R. Cristoloveanu (Risnov), P. Dan (Zarnesti). in anii urmatori, 1917 si 1918, alti intelectuali au fost anchetati de catre autoritati, printre acestia aflandu-se si invatatorii I. Dima (Feldioara), G. Zaharia (Rodbav), D. Marcu (Ghimbav), A. Goicea (Harman), I. Ranghea (Risnov)30. Tuturor li s-au inscenat procese in urma carora au fost condamnati la ani grei de inchisoare.
in afara inscenarii acestor procese, in anul 1918, pentru a se mai putea salva ce se putea din imperiu, autoritatile ungare iau decizia de a infiinta in judetele Bistrita Nasaud, Brasov, Trei Scaune, Fagaras, Tarnava Mare, Sibiu, Severin, Hunedoara, scoli de stat in care elevii romani urmau sa fie educati in spiritul "iubirii fata de patria ungara"31.
Dincolo de Carpati declansarea razboiului a pus Romania intr-o situatie delicata. Semnatara a tratatului de alianta cu Austro-Ungaria (30 octombrie 1883), Romania trebuia sa ia o hotarare rapida. in urma consultarilor Consiliului de Coroana guvernul roman declara neutralitatea Romaniei (1914-1916).
in 14\28 august 1916 Consiliul de Coroana decide intrarea Romaniei in razboi impotriva Puterilor Centrale. Scopul urmarit era simplu: recuperarea teritoriilor romanesti pierdute.
in aceiasi zi Viena primea in mod oficial declaratia de razboi a Romaniei. in noaptea de 27\28 august trupele romane trec frontiera in Transilvania. in aceiasi seara comunicarea oficiala din partea Vienei, ajunge si la Brasov. La ora 100 se da ordin de evacuare a orasului, specificandu-se ca ultimul tren pleaca din Brasov spre centrul Transilvaniei in data de 28 august. Parte din locuitori au inceput, precipitat, sa paraseasca Brasovul. in oras nu mai exista nici un fel de ordine.
Totul era un haos. Surpriza creata de intrarea Romaniei in razboi a fost atat de mare, incat la un moment dat in noaptea de 28\29 august, Brasovul a ramas fara nici un fel de paza. "N-a existat nici politie, nici garzi civile, nici pompieri, nici posturi militare. Orasul putea fi incendiat de maini criminale. Ar fi putut sa arda, sa se fure, sa se jefuiasca si sa se omoare"32.
Locuitorii din Rotbav, Feldioara, Bod, Prejmer, Harman si Sinpetru, in carute, luau drumul pribegiei incercand sa se salveze din fata razboiului33. in data de 30 august trupele romane ajung la Brasov. La intrarea armatei romane in Brasov bucuria locuitorilor brasoveni ramasi a fost de neimaginat. "Toti romanii din oras, i-au iesit inainte cu flori si discursuri, era o insufletire nemaipomenita"34. Aproximativ 30.000 de transilvaneni s-au oferit voluntar sa intre in razboi alaturi de armata romana.
in 2 septembrie 1916 trupele romane controlau trecatorile Carpatilor. Surprinzaror insa, in data de 8 septembrie ofensiva romanesca se opreste.
Pana in luna octombrie romanii au reusit sa se apere pe toate fronturile in fata contraofensivei inamicului, dupa care s-au retras pe linia Carpatilor. Rezistenta a revenit Armatei a 2-a romana, dispusa pe aliniamentul Sinpetru-Brasov-Zarnesti.
Armata germana condusa de generalul Falkenhayn si formata din 2 corpuri, intra in Tara Birsei, dispunandu-se pe 3 directii:
- in defileul Sinca-Poiana Marului, incecand sa forteze intrarea in culoarul Bran-Rucar;
- in defileul Vladeni-Tintareni (Dumbravita - n.n.) spre Sinpetru-Harman ;
- Ghimbav.
in acest timp armata romana incerca sa se apere pe un front mai larg intre Brasov-Sinpetru-Olt-Sfantu Gheorghe-Zarnesti, o divizie aflandu-se in zona Bod-Sinpetru-Harman35.
inainte de a fi atacat Brasovul, Divizia 187 germana a fost indreptata spre Sinpetru si Harman. Cele doua comune sunt ocupate. insa in 7 octombrie, Divizia a 3-a romana reuseste sa recucereasca Sinpetru si Harman, controland si dealul Lempes aflat intre cele doua comune36.
in 8 octombrie Brasovul este pierdut, dar trecatorile Carpatilor spre Romania raman sub controlul armatei romane pana la sfarsitul lunii octombrie.
Din nefericire, armata germana reuseste sa patrunda in Romania prin defileul Jiului si sa ocupe 2/3 din teritoriu. Frontul se stabilizeaza in sudul Moldovei. in anul 1917 victoriile romanesti de la Marasti, Marasesti si Oituz au demonstrat ca Romania nu fusese infranta.
incheierea primului razboi mondial in anul 1918, aducea, in ciuda pierderilor suferite, Unirea Transilvaniei, Bucovinei si Basarabiei cu Romania. O noua pagina de istorie incepea pentru Tara Birsei.
in primul razboi mondial locuitorii Harmanului si-au facut cu prisosinta datoria, indiferent de tabara in care au luptat. Unii dintre ei au fost decorati pentru fapte deosebite.
Din informatiile pe care le detinem au fost decorati de catre statul roman pentru participarea in razboiul pentru intregirea neamului:

- Stanciu Nicolae (nr. 88) -Decoratia Ferdinand I
- Velican ?? (nr.536) -Decoratia Ferdinand I
- Ravar Dan (nr.610) -Decoratia Ferdinand I
- Nan ?? (nr.222) -Decoratia Ferdinand I
- Ravar Gheorghe (nr.106) -Decoratia Ferdinand I
- Tomi Ioan (nr. 444) -Decoratia Ferdinand I
- Rucarea Ioan (nr. 89) -Decoratia Ferdinand I
- Comsa Ion (nr.274) -Barbatie si Credinta32.

La randul lor si sasii au fost decorati astfel:

- Rudolf Schneider (?) -Cucea de Merit de argint cl. I
- Andreas Muerth (383) -Crucea de Merit de argint cl. I
- Andreas Muerth (360) -Crucea de Merit de argint cl. II
- Johann Kloos (340) -Crucea de Merit de argint cl. II38.

in razboiul pentru reintregirea neamului, romanii din Harman au platit un greu tribut. Cincizeci dintre ei nu au mai apucat sa se bucure de Unirea Transilvaniei cu Romania, cazand pe campurile de lupta.
Comunitatea romaneasca din Harman isi cinsteste acesti eroi in fiecare an, de Ziua Eroilor, adunandu-se in jurul obeliscului ridicat in memoria lor, in cimitirul ortodox din Harman. Se cuvine sa facem si noi acelasi lucru, pentru ca, aceia care, prin sacrificiul lor, au scris o pagina de istorie sa ramana in amintirea generatiilor viitoare:
Batranu Alecse
Balea Andrei
Birsan Dumitru
Bucur Gheorghe
Corbu Nicolae
Corbu Vasile
Corbu Alexe
Coman Vasile
Coman Gheorghe
Crivat Ioan
Cristoloveanu Stefan
Davit Gheorghe
David Ioan
Dragan Nicolae
Gligore Nicolae
Goicea Nicolae
Girceag Petru
Girceag Toma
Grceag Gheorghe
Girceag Ioan
Masariu Gheorghe
Nan Acsente
Nan Achim
Negrea Gheorghe
Olteanu Ioan
Popa Gheorghe
Popa Ioan
Pipu Andrei
Roat Vasile
Roat Ioan
Ravar Andrei
Ravar Virgil
Rucareanu Dumitru
Sirbu Nicolae
Stoica Alecse
Stanciu Gheorghe
Stuparu Traian
Sincan Vasile
Tomi Ioan
Tomi Ioan
Tomi Nicolaie
Tomi Gheorghe
Tica Vasile
Tica Nicolae
Tudoran Alecse
Tudoran Andrei
Tomescu Gheorghe
Tohaneanu Ioan
Velican Ion

^SUS^
Copyright © dantux.com; Toate drepturile sunt rezervate
Pentru intrebari si sugestii, va rugam contactati-ne