www.dantux.com

Comuna Harman
Istoria
| Pagina Principala | Istoria | Localizare | Contact |
| Introducere | Preistoria si antichitatea | Evul Mediu |Epoca Moderna | Bibliografie |

Traditie si modern in economia Harmanului


Vechiile ocupatii ale locuitorilor harmaneni se regasesc si in secolul XIX, si anume agricultura, cresterea animalelor si mestesugurile. Aceste ocupatii nu au suferit schimbari semnificative fata de epoca medievala. Locuitorii Harmanului au continuat sa foloseasca vechile metode traditionale pentru exploatarea terenurilor agrigole.
Desi productivitatea in agricultura ramanea scazuta, suprafata mare de teren detinuta de catre comuna, permitea situarea Harmanului printre comunele bogate ale Tarii Birsei.

Astfel, la 1878 integul hotar al comunei Harman cuprindea:
1. ogoare - 7.160 iugare si 21 stanjeni patrati;
2. fanete - 1.254 iugare si 645 stanjeni patrati;
3. islaz, pasune - 1.272 iugare si 644 stanjeni patrati;
4. padure - 191 iugare si 200 stanjeni patrati;
5. suprafete neproductive - 338 iugare si 370 stanjeni patrati;
Total - 10.216 iugare si 370 stanjeni patrati39.
Dintre toate ocupatiile locuitorilor din Harman, agricultura detinea rolul principal in economie. Acest lucru se observa si din repartizarea locuitorilor pe ocupatii, asa cum reiese dintr-o statistica din anul 1870: astfel, dintr-un total de 1.987 de locuitori, 1.252 erau agricultori si doar 61 erau meseriasi40.
Suprafata productiva era de 9.877 de iugare, fiecarui agricultor revenindu-i in medie o suprafata de lucrat de 8 iugare. Acest teren era impartit dupa cum urmeaza:

A. Terenul comunei


1. ogoare - 1.829 iugare si 1.598 stanjeni patrati;
2. fanete - 1.027 iugare si 1.222 stanjeni patrati;
3. pasune - 1.065 iugare si 1.262 stanjeni patrati;
4. padure - 191 iugare si 200 stanjeni patrati;
5. terenuri neproductive - 262 iugare si 804 stanjeni patrati;
Total - 4.377 iugare si 286 stanjeni patrati;

B. Biserica evanghelica

- Caseria bisericii- ogor 13 iugare si 350 stanjeni patrati
- neproductiv - 198 stanjeni patrati;
Total 13 iugare si 548 stanjeni patrati;
- Fondul bisericesc- ogor 76 iugare si 59 stanjeni patrati;
- fanete 14 iugare si 1.159 stanjeni patrati;
- neproductiv - 1.443 stanjeni patrati;
Total 91 iugare si 1.061 stanjeni patrati;


C. Biserica greco-ortodoxa


- ogor 14 iugare si 592 stanjeni patrati;
- fanete 5 iugare si 861 stanjeni patrati;
- neproductiv - 1.286 stanjeni patrati;
Total 20 iugare si 1.139 stanjeni patrati;

Fondul bisericesc greco-ortodox
- ogoare 1 iugar si 138 de stanjeni patrati;

D. Locutori sasi


- ogoare - 3.776 iugare si 1.129 stanjeni patrati;
- fanete - 172 iugare si 714 stanjeni patrati;
- suprafete neproductive - 59 iugare si 544 stanjeni patrati;
Total - 4.008 iugare si 787 stanjeni patrati;

E. Locuitori romani



- ogoare - 613 iugare si 205 stanjeni patrati;
- fanete - 34 iugare si 989 stanjeni patrati;
- suprafete neproductive - 14 iugare si 895 stanjeni patrati;
Total - 662 iugare si 489 stanjeni patrati;

F. Locuitori din Sinpentru, Cernatu,
Satlung, Tarlungeni, Zizin,
Purcareni, Prejmer

- 1.041 iugare si 652 stanjeni patrati;
TOTAL GENERAL: - 10.216 iugare si 300 stanjeni patrati;

In ce priveste plantele care se insamantau de obicei pe terenurile Harmanului, acestea erau in mare masura cele cultivate inca din timpul evului mediu timpuriu.
Graul detinea un loc important intre cerealele cultivate. Coform unui act de succesiune din anul 1824, de pe un iugar cultivat cu grau se puteau scoate 8 galeti de grau42. In anul 1870 se ajungea ca de pe un iugar sa se recolteze pana la 11 galeti de grau43.
Desi la sfarsitul secolului al XVIII-lea se introdusese cultura porumbului, meiul continua sa fie cultivat inca in Harman, la 1870 recoltandu-se de pe un iugar intre 10 si 14 galeti44.
Chiar si la inceputul secolului al XX-lea meiul se afla printre cerealele cultivate in mod constant, deoarece in anii 1907-1908 comunitatea Harmanului planuia sa repare moara cu piua pentru mei, care ajunsese intr-o stare de degradare avansata45.
Daca in anul 1824 hrisca se mai cultiva inca, obtinandu-se de pe un iugar 2 galeti, in anul 1870 harmaneni au renuntat la cultivarea ei46. Locul acestei plante a fost luat definitiv de catre porumb, care incepe sa fie preferat de catre locuitori, datorita productivitatii sale.
Astfel, daca de pe un iugar de teren se recoltau 2 galeti de hrisca, recolta de porumb insuma 8-12 galeti47.
Desi la sfarsitul evului mediu cultura cartofului s-a introdus foarte greu, datorita rezistentei locuitorilor transilvaneni, eforturile autoritatilor au fost in final rasplatite. In epoca moderna cartoful ajunge sa fie cultivat pe arii intinse, productivitatea sa fiind foarte mica pentru tehnica acelor vremuri. In anul 1870 de pe un iugar de teren se recoltau intre 50 si 80 de galeti. Cultura cartofului ajunge la inceputul secolului XX sa detina primul loc intre toate culturile de pe terenurile arabile ale Harmanului48.
Pe langa aceste cereale se mai cultivau in hotarele Harmanului secara, orzul, ovazul. Plantele furajere ocupau deasemenea un loc important in economia Harmanului. Astfel, se cultivau lintea, mazarea furajera, sfecla furajera, si trifoiul. Trifoiul apare in actele comunei ca fiind cultivat pentru prima data in anul 189549. In anul 1898, in gradina scolii s-a amenajat un lot experimental pentru cultivarea trifoiului.
Toate lucrarile erau executate de catre elevii scolii, cu exceptia recoltatului, care se realiza cu muncitori platiti50.
Plantele furajere, la care se adaugau dovleacul si fasolea, se cultivau printre randurile de porumb, recoltele obtinute fiind folosite pentru necesitatile gospodariilor.
In anul 1889, dupa ce se construieste fabrica de zahar de la Bod, apare in culturile Harmanului si sfecla de zahar51.
Desi inul era tot mai mult concurat de catre bumbac, locuitorii nu au renuntat la cultivarea lui, e drept, in cantitati din ce in ce mai mici. In anul 1875 comuna mai obtinea 250 de chintale de in52.
Ca inul a continuat sa fie cultivat si in perioada moderna o dovedesc atat existenta presei de ulei de in a comunei, cat si modul de constructie a caselor, care aveau in pod o intrare speciala pentru depozitarea semintelor53.
Tot pentru necesitati propri se cultivau de asemenea legume, gradinile de varza ale Harmanului producand cantitati indestulatoare pentru toti locuitorii.
Desi clima Harmanului nu este foarte favorabila practicarii pomiculturii, locuitorii aveau in anul 1899 un numar de:
- 2.401 meri
- 672 peri
- 40 ciresi
- 82 visini
- 6 caisi
- 3.369 pruni
- 52 nuci
- 1 migdal
- 20 duzi
- 14 alti pomi
Total - 6.657 pomi fructiferi54.
Suprafata mare de teren arabil detinuta de catre comuna permitea locuitorilor sa obtina surse importante de venituri.
Desi locuitorii Harmanului erau destul de conservatori atunci cand era vorba de a folosi metode noi in agricultura, in cele din urma au fost nevoiti sa introduca noi metode de lucru, pentru a face fata concurentei satelor vecine. In secolul al XIX-lea incep sa patrunda in Harman utilaje agricole moderne: plugul metalic de tip "Sack", valtul, masina de tocat furaje, plugul de prasit, masina de semanat pe randuri55.
In anul 1880 in Tara Birsei intra pentru prima data masina de treierat cu aburi56.
In inventarele comunei din anul 1899 se aflau:
- 257 pluguri de lemn
- 339 pluguri de fier
- 404 grape de lemn
- 53 grape de fier
- 1 grapa cu lant
- 6 semanatori pe randuri
- 3 masini de semanat porumb
- 3 tavalugi
- 2 uscatoare de grane
- 6 masini de vanturat
- 2 masini pentru boabe de porumb
- 4 masini de tocat paie
- 2 masini de treierat cu aburi
- 1 masina de curatat trifoi57.
Pe langa faptul ca introducerea noilor utilaje a determinat o sporire considerabila a productiei, nu de putine ori nepriceperea sau poate neatentia in folosirea utilajelor mecanice au pricinuit numeroase necazuri locuitorilor Harmanulu.
Un adevarat dezastru a avut loc in anul 1887. Cauza a constituit-o o masina de treierat cu aburi. Folosite pentru prima oara in Tara Birsei in anul1880, acesta au ajuns si in Harman, locuitorii incercand sa se foloseasca de avantajele acesteia pana cand…, dar iata cum povesteste preotul comunei, Fr. Reimesch, evenimentul din anul 1887:
"Dupa o recolta bogata, masinile de treierat cu aburi au venit din Cristian din nou (subl.ns.) in Harman, deoarece cei din Harman nu se hotarasera inca sa-si cumpre propriile lor masini. De aceasta data, doi tarani isi trimisesera masinile si vroiau sa lucreze la intrecere, ca sa castige (unul - n.n.) mai mult decat celalalt.
La 22 august (1887 - n.n) masinile concurente lucrau una langa alta, in doua hambare alaturate, in strada Coroanei (Kronengasse). Era o zi fierbinte de vara si, pentru ca muncitorii sa munceasca mai cu spor, carciumarul le dadu cam mult rachiu. Ca urmare, a inceput o mare intrecere. Fiecare dintre cei doi masinisti vroia sa aiba rezultate mai bune si, prin urmare, incalzau masinile tot mai tare. In curand a inceput un vant puternic si proprietarii le cereau sa lucreze mai repede.
Brusc, dintr-una din masinile cu abur supraincalzite au zburat scantei in hambar. Muncitorii nu au dat atentie, decat atunci cand era prea tarziu. Si-au pierdut capul si, in loc sa stinga focul, se clatinau de colo pana dincolo. Intr-o clipa ambele hambare si cosurile batozelor ardau cu valvatai. Vantul puternic ducea flacarile de la un acoperis la altul. Intr-o ora au ars 51 de hambare, majoritatea pline, si 28 de grajduri, unele cu vite si unelte agricole in ele. In strada teilor lucra deasemenea o masina de treierat si, inainte sa poata fi scoasa din hambar, a ars impreuna cu multe grane treierate.
Aceasta paguba imensa a avut drept cauza numai prostia lucratorilor. La acest incendiu au ars ultimele acoperisuri de paie ale gospodarilor si de atunci toate casele sunt acoperite cu tigla.
Oameni caritabili din celelalte sate sasesti din Tara Birsei au strans mai mult de 4.000 de coroane si 356 hectolitri de grane.
Nobilul nostru rege, Franz Josef I, a trimis 1.000 de coroane, care au fost date la 20 dintre cei mai saraci, care au avut de suferit de pe urma incendiului.
De atunci, slava domnului, datorita atentiei sporite si ajutorul pompierilor nostri, nu a mai avut loc nici un incendiu de proportii"58.
Crearea in 1845 a Asociatiei agricole a sasilor din Transilvania, careia i s-a alaturat si Tara Birsei, ca si infiintarea in anul 1871 a Scolii agricole din Tara Birsei, au pregatit terenul pentru introducerea reformelor in agricultura.
In anul 1882 primaria Harmanului renunta la pastrarea unui ogor nelucrat, acesta cultivand-se cu plante furajere. Desi opozitia comunitatii a fost puternica, in anul 1903 proprietarii de terenuri din Harman iau hotararea ca nici o suprafata de teren sa nu ramana nelucrata58 bis.
Alaturi de agricultura, un rol la fel de important in economia Harmanului il avea cresterea animalelor. Numarul lor era suficient de mare ca sa asigure venituri importante locuitorilor comunei.
Pentru anii 1879-1908 numarul de animale din comuna, conform unor statistici, era59:



 187918941895*1899**1908
Cai790625803628569
Manji138122-84120
Vite sure  1909  
- tauri65---
- vaci630449--126
- boi510413-359144
- vitei270283--6
Vite Pinzgau     
- tauri-1-67
- vaci-11-455540
- vitei-11-197379
Bivoli     
- tauri36-67
- bivolite320508-489560
- vitei116157-269137
Porci660722135015681576
Capre36----
Stupi-183208--
Oi--654502-
Pasari--4467--

Majoritatea animalelor crescute sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Numarul lor a crescut odata cu folosirea noilor metode in agricultura si, mai ales, datorita cresterii numarului de locuitori. Cu siguranta, bogatia unei gospodarii se exprima si prin numarul de animale existente. Se ajunsese ca in anul 1878 sa se considere ca septelul de animale este prea mare si se sugera reducera lui60.
Datorita numarului mare de furturi, cresterea cailor, pana in a 2-a jumatate a secolului XIX, constituia o afacere riscanta. Marirea numarului de jandarmi si trecerea la furajarea in grajduri a cailor, au permis intensificarea activitatii de crestere a acestor animale. Acest lucru se observa si din faptul ca, in anul 1884, comuna Harman construieste o statiune de monta pentru caii arabi61. Tot in aceasta statiune se cresteau taurii si vierii pentru reproducere.
Vitele din rasa Pinzgau au inceput sa fie importate la sfarsitul secolului XIX, comuna reusind sa inlocuiasca vechiul septel cu noua rasa intr-un timp relativ scurt.
Porcul nu lipsea din nici o gospodarie asigurand hrana de baza a fiecarui locuitor. Si in privinta porcilor, comuna a luat masuri pentru ameliorarea rasei, importand animale din Anglia62.
La randul lor, bivolii, adusi din sudul Dunarii in Tarile romane sunt prezenti intaia data in Harman in anul 1827, numarul lor crescand mereu; in anul 1908 comuna avea 704 capete63.
In ceea ce priveste cresterea oilor, se pare ca, acestea erau numai in grija pastorilor romani64.
Alaturi de agricultura si cresterea animalelor, exploatarea padurii aducea foloase deosebite locuitorilor comunei.
In anul 1813 padurea Harmanului insuma 46 de iugare si 350 de stanjeni patrati. Reducerea suprafetei de padure s-a datorat, in mare parte, atat defrisarior masive, cat si vazarilor. Din aceasta cauza, in tot secolul XIX, comunitatea Harmanului a incercat, prin diverse masuri, sa salveze distrugera padurii. Pentru a suplimenta suprafata de padure necesara in special pentru lemnele de foc, in anul 1856 comuna a cumparat pe hotarele Bodolauer (??) o suprafata de padure de fag de 637 de iugare65. Tototdata, pentru a reglementa folosirea abuziva a lemnului de stejar necesar pentru constructii, in anul 1892 primaria a emis urmatoarea dispozitie:
Pentru constructia unei case noi, proprietarului i se repartizaza un trunchi intreg de stejar, care va fi atat de mare cat marimea casei construite.
Pentru constructia de grajduri sau repararea acestora (vechi de 40 de ani), proprietarul va primi un trunchi de stejar cu o lungime de 15 picioare*.
Pentru construirea de suri in locul celor de paie (obligatoriu pana in martie 1898), se va da un trunchi intreg de stejar. Daca nu se respecta termenul, proprietarul va pierde acest drept.
In privinta surilor mai vechi de 40 de ani, daca este necesara reconstruirea lor, proprietarul va primi lemn de stejar pentru 8 piloni (daca sura are o lungime de 7 stanjeni) sau pentru 12 piloni (daca sura este mai lunga).
Pentru cazurile 2 si 4 proprietarului i se va arata copacul pe care il va taia. Lui ii va reveni acea parte din trunchi care ii va fi indicata. Restul de trunchi si ramurile vor ramane la dispozitia comunitatii.
Durata de 40 de ani stabilita pentru vechimea surilor ramane valabila chiar daca sura respectiva trece in proprietatea altuia.
Pentru aceasta se va tine o evidenta stricta66.
In cadrul economiei, un loc important il ocupau mestesugurile. Acestea nu se practicau pe scara larga, cu numai pentru satisfacerea nevoilor locale. Predominau in continuare mestesugurile casnice: tesutul, torsul, olaritul. In urma recensamantului torcatorilor efectuat in Tara Birsei, in anul 1832 in Harman existau 600 de torcatori67.
Conscriptia realizata in martie 1835 inregistra pentru Harman 3 mori si 3 pisatoare de mei. Moara de jos din Harman, care apartinuse Elisabeta Conradi din Brasov, intra in proprietatea comunei odata cu moartea acesteia. Singura conditie impusa locuitorilor din Harman prin testament era ca a 6-a parte din cerealele intrate in moara sa revina predicatorului spitalului Blumana din Brasov68. Desi Harmanul nu a vrut sa respecte aceasta clauza, in urma deselor procese locuitorii comunei au fost obligati sa predea a 6-a parte din cereale69. Aceasa moara, care se afla langa moara de pisat a comunei, va revenii bisericii evanghelice si va functiona pana in anul 1900, cand, este desfiintata pentru a permite regularizarea strazilor70.
O alta moara a comunei, aflata pe raul Tarlung, la 12 km departare, devenind nerentabila, a fost vanduta in anul 1870 la pretul de 5.601 florini, proprietarul avand obligatia sa predea Harmanului 6 galeti de grau anual, grau cu care erau platiti invatatorii comunei71.
Pentru constructii, locuitorii isi produceau singuri caramizile necesare, nefiind permisa vanzarea acestora in alte localitati72.
Alte meserii practicate in Harman si amintite in documentele vremii erau: prelucrarea lemnului, carausia, cizmaria, fieraritul73.
Dupa ocupatiile avute, la 1870 in comuna existau:
- 1.252 agricultori
- 61 meseriasi
- 3 preoti
- 7 invatatori
- 2 notari comunali
- 1 oficiant de posta
- 2 moase
- 659 persoane fara ocupatie stabila
Total: - 1.987 locuitori74.
Comertul era mai mult indreptat spre Brasov si satele invecinate, Sinpetru, Bod, Prejmer. In general, se vindea surplusul de produse (cereale, animale, articole mestesugaresti). Acestea asigurau un plus de venituri locuitorilor comunei. Graul produs in Harman era preferat de catre comerciantii de faina din Brasov, datorita calitatii sale. In deceniul 8 al secolului al XIX-lea, din Harman plecau zilnic spre Brasov "4 carute, desi cu un singur cal, cu laptele produs aici"75.
Dezvoltarea economica a comunei a impus infiintarea in anul 1881 a primei societati de credit. Constituita in data de 10 iulie, Societatea numara la inceput 31 de membri. In anul 1905 numarul membrilor crescuse deja la 192. Initial Societatea a avut urmatoarea conducere:
- Director - Peter Horvath
- Casier - preot Johann Kurz
- Controlor - Michael Rosenauer.
Pana in anul 1884 Societatea de credit era organizata ca o asociatie cu raspundere limitata, limita fiind stabilita de valoarea dubla a depunerilor membrilor societatii. "Scopul societatii este de a acorda membrilor sai cerdite, prin creditul comunitar si sa le creeze acestora capitaluri avantajoase; apoi, sa ofere ocazia fiecaruia sa economiseasca prin depuneri, la care se primeste dobanda la casa societatii"76.
Societatea acorda, deci, credite cu dobanda, iar in anul 1891 incepe sa acorde imprumuturi, conditia fiind ipotecarea de bunuri imobiliare. Dividentele acordate membrilor sai variau intre 7-9%.
Din fondurile de rezerva create de-a lungul vremii, in anul 1894 societatea a achizitionat pentru comuna un cantar cu platforma pentru cantarirea produselor agricole. Societatea a donat diverse sume de bani unor institutii si asociatii astfel:
- Scoala le lucru de mana pentru baietii din Harman - 1.110 K
- Uniunea evanghelica a femeilor din Harman - 250 K
- Monumentul si fundatia Teutsch - 250 K
- Biblioteca populara Harman - 218 K
- Fanfara locala - 70 K
- Monumentul Honterus - 60 K
- Societatea mestesugarilor brasoveni - 40 K
- Infrumusetarea Harmanului - 40 K
- Fondul scolii pentru excursii - 20 K77.

^SUS^
Copyright © dantux.com; Toate drepturile sunt rezervate
Pentru intrebari si sugestii, va rugam contactati-ne