www.dantux.com

Comuna Harman
Istoria
| Pagina Principala | Istoria | Localizare | Contact |
| Introducere | Preistoria si antichitatea | Evul Mediu |Epoca Moderna | Bibliografie |

Organizarea administrativa si sociala


In prima jumatate a secolului al XIX-lea comuna Harman facea parte din districtul Brasovului. Acesta grupa 4 categorii de localitati dupa cum urmeaza:
1. Brasov - capitala districtului
2. 13 comune sasesti libere din care
- 4 targuri - Rasnov, Codlea, Feldioara, Prejmer
- 9 comune - Cristian, Vulcan, Ghimbav, Halchiu, Bod, Rotbav, Maierus,
Sinpetru, Harman
3. 2 sate militare - Tohanul Vechi
- Tantari
4. 14 sate dependente de Brasov
- Bran (impreuna cu satele apartinatoare), Zarnesti, Tohanul Nou,
Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin, Vladeni,
Satu Nou, Apata, Crizbav78.
Odata cu crearea dualismului austro-ungar, se schimba si organizarea administrativa. Prin legea nr. XXXIII/1876 cu privire la reglementarea teritoriului unor municipii si cu privire la dispozitiile in legatura cu aceasta, Transilvania a fost impartita in comitate.
Brasovul era organizat ca un comitat, compunandu-se din districtul Brasov si orasul Brasov .
In anul 1888, suprafata comitatului era de 1.803 km2, iar populatia numara 83.929 de suflete. Comitatul era impartit astfel:
1. Plasa de Jos - sediul la Feldioara
- Apata, Bod, Feldioara, Crizbav, Prejmer, Harman, Maierus, Sinpetru, Rotbav.
2. Plasa de Sus - sediul la Codlea
- Codlea, Halchiu, Cristian, Risnov, Ghimbav si Vulcan.
3. Plasa Sacele - sediul la Satulung
- Baciu, Cornetu, Satulung, Purcareni, Tarlungeni, Turches, Zizin79.
Aceasta impartire administrativa a functionat pana in anul 1925.
Administratia locala functiona, la inceputul secolului al XIX-lea, dupa "punctele regulative" care modificau vechea constitutie saseasca.
Interesant este ca reprezentantii comunei aveau acum dreptul de a participa la alegerea administratiei capitalei comitatului si a districtului80. Principalele functii in cadrul comunei erau cele ale primarului si a celor 4 jurati. Dupa revolutia de la 1848/1849 denumirea de primar se schimba in aceea de presedinte local. Numarul juratilor era in functie de numarul cvartalelor existente in cadrul comunei. De asemenea, functionarii nu se mai alegeau in fiecare an ca inainte. Sfatul batranilor (Altschaft) si juratii isi pastrau functiile de-a lungul intregii vieti. Doar primarul si purtatorul de cuvant al comunei (Wortmann - functie care apare in sec. XVIII) urmau sa fie alesi odata la doi ani de catre Sfatul batranilor81.
Juratii care, asa dupa cum am vazut, erau alesi pe viata, erau structurati intr-o ierarhie stabilita in functie de importata sarcinilor avute, astfel:
Primul jurat incasa iimpozitele, banii care erau dati spre pastrare primarului.
Al doilea jurat tinea contabilitatea legata de veniturile comunei.
Al treilea jurat stabilea destinatia veniturilor si era, in acelasi timp, si "tatal saracilor".
Al patrulea jurat era un fel de adjunct al primarului, contribuind la rezolvarea problemelor comunitatii82.
In anul 1878 veniturile comunei, care insumau 21.000 florini, proveneau din:
Dreptul de a vinde bauturi alcoolice pe strada Oituzului.
Taxele de trecere si dreptul de a vinde bauturi, de pe podul de peste Olt.
Taxa de arenda a morii.
Arendarea terenurilor catre locuitorii celor Sapte sate si Harman (44 de parcele de ogoare si fanete)83.
In anul 1878 apareau in comuna 2 jurati care indeplineau functia de "tata al saracilor". De fapt, acesti jurati aceau la dispozitie un fond al comunei, care era destinat pentru ajutorarea saracilor existenti in Harman si care, la acea data, era de 700 de florini84.
Inca din anul 1848 in comuna se suplimenteaza posturile de jurati cu inca unul, deoarece, pe langa cele 4 cvartale sasesti, si cvartalul locuit de populatia romaneasca avea nevoie de reprezentare85.
Inexplicabil este insa de ce administratia locala (situatia s-a perpetuat pana in 1918), odata cu cresterea numarului locuitorilor romani, nu a cooptat in sistemul sau un jurat roman care putea reprezenta interesele comunitatii romanesti mult mai bine.
Salariile functionarilor erau stabilite astfel:
- primarul 90 de florini
- juratii 30 de florini
- purtatorul
de cuvant 30 de florini,86.
Legea comunala din anul 1871 reglementa administratia comunelor.
Astfel, alegatorii urmau sa aleagaS
- judecator
- vicejudecator
- casier
- juratii
- notarul comunei87.
In anul 1878 comuna, pe langa judecator, vicejudecator, casier, jurati, avea 2 notari comunali88. In anul urmator comuna, in intelegere cu primaria Sinpetrului, angajeaza un medic89.
Un control precis il avea comunitatea si asupra terenurilor comunei. In anul 1878, in afara de terenul comunei, suprafata arabila era impartita astfel:
- proprietari de 1-2 1/2 iugare (saraci)
- 150 gospodarii mici 3-11 iugare
- 80 gospodarii mijlocii 12+20 iugare
- 38 gospodarii mari 24-50 iugare90.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, mai precis in anul 1899, situatia terenurilor era urmatoarea:
- 1799 locuitori sub 3 iugare
- 184 locuitori 3-5 iugare
- 162 locuitori 5-10 iugare
- 118 locuitori 10-20 iugare
- 28 locuitori 20-30 iugare
- 2 locuitori 40-50 iugare
- 1 locuitor 100-200 iugare
- 1 locuitor peste 1.000 iugare91.
In anul 1886 administratia comunei ia decizia ca pasunile sa fie trecute in posesia proprietarilor de terenuri in functie de averea detinuta de catre acestia92. Pasunea ce urma sa fie impartita, in suprafata de 302 iugare, a fost clasificata astfel:
- clasa I - 100 florini iugarul
- clasa a II-a - 75 florini iugarul
- clasa a III-a - 50 florini iugarul
Repartizare terenurilor se facea prin tragere la sorti93.
Daca pana la mijlocul secolului al XIX-lea pasunatul nu fusese ingradit prin nici o decizie a primariei, din anul 1846 a fost reglementat cu strictete. Conducerea locala elaboreaza un statut pentru pasunatul vitelor, prin care se stabilea numarul de vite de tractiune ce puteau fi trimise la pasunat, in functie de cantitatea de samanta obtinuta de fiecare gospodarS
- 2 vite tractiune 5-11 3/4 galeti de samanta (semanata)
- 3 vite 12-17 3/4 galeti de samanta (semanata)
- 4 vite 18-29 3/4 galeti de samanta (semanata)
- 5 vite 30-39 3/4 galeti de samanta (semanata)
- 6 vite 40-49 3/4 galeti de samanta (semanata)
- 7 vite 50-59 3/4 galeti de samanta (semanata)
- 8 vite 60-69 3/4 galeti de samanta (semanata)
- 9 vite 70-79 3/4 galeti de samanta (semanata)
-10 vite 80-89 3/4 galeti de samanta (semanata) s.a.m.d.94.
Conform aceluiasi statut, pentru restul animalelor aceasta prevedea:
1. Fiecare gospodar al Harmanului are dreptul sa tina o vaca la pasune, chiar daca nu poseda pamant arabil.
2. Proprietarii de terenuri insamantate cu 3 galeti de samanta, au drepul sa tina la pasune pana la 2 vite, si anume o vaca si un vitel.
3. Fiecarei vite de tractiune ii corespunde 1 1/2 animal de folosinta, fara a se tine seama de numarul de galeti de samanta.
Nerespectarea statutului atragea dupa sine o amenda de 1 florin pentru fiecare vita aflata in plus la pasunat si dublarea amenzii daca infractiunea se repeta95.
Aceleasi norme prevazute in statut, erau valabile si pentru proprietarii de fanete (1 iugar de faneata = 2 galeti de samanta)96.
Dupa modificarile din anul 1875, administratia comunei adopta un nou statut in anul 1903.
Astfel, fiecare locuitor avea dreptul sa trimita la pasune o vaca de lapte. In funtie de impozitul pe teren platit, locuitorii mai aveau dreptul la:
- impozit de 6-12 coroane - 3 vite mari ( sau o vita mare=2 vitei)
- impozit de 12-20 coroane - 5 vite mari
- impozit de 30-40 coroane - 9 vite mari
- impozit de 40-50 coroane - 11 vite mari
- impozit de 50-60 coroane - 13 vite mari
- impozit de 60-70 coroane - 15 vite mari
- impozit de 70-80 coroane - 17 vite mari
Animalele de tractiune urmau sa fie tinute in grajd, exceptie facand iepele de prasila si manjii. Taxa de pasunat era stabilita la 2 coroane pentru un animal si 1 coroana pentru vitei 97.
Locuitorii Harmanului nu aveau voie sa-si timita vitele nesupravegheate pe pasune. Pentru aceasta comuna va angaja pastori. In anii 1840-1841 pastorii erau platiti astfel:
- cei care pazeau vitele de tractiune primeau 1/4 galeata cereale amestecate, o paine si 3 coroane de fiecare animal;
- pentru paza celorlalte animale primeau 6 masuri cereale, 1/2 paine si o coroana de fiecare animal;
- pastorii de porci primeau 8 masuri cereale, 1 paine si o coroana98.
Animalele trimise la pasunat plecau intr-o anumita ordine care s-a pastrat pana in anul 1918:
"Vitele de tractiune ramaneau zi si noape pe pasune (pana in anul 1903 n.n.).
Din acest motiv, pasunea trebuia sa fie ingradita cu garduri si parleazuri, pentru a feri terenurile de cultura. Nuielele pentru impletirea gardurilor erau taiate de pe malul Oltului. Taierea nuielelor se facea in comun de catre cvartale, intr-o anumita perioada. Dintre celelalte ciurde, prima era scoasa cea de manji, iar daca dimineata devreme suna cornul pastorului, fiecare stia ca trebuia sa dea drumul inai manjilor. Urma apoi ciurda de vaci, de bivoli, de vitei si ultima, turma de porci. Intoarcearea turmelor, seara, se facea in ordine inversa. Taranul este atat de obisnuit cu aceasta ordine, incat este deranjat daca odata, intamplator, ea sufera o modificare99.
Din punct de vedere social, regasim si in secolul XIX aceleasi categorii sociale care existau si in evul mediu: tarani liberi, mestesugari, liderii comunelor, la care se adauga si un numar mic de sasi care reusisera sa acumuleze avere si care traiau dupa modelul nobililor ( la sfarsitul secolului al XIX-lea, 11 locuitori sasi aveau intre 30-1000 de iugare de teren). Marea majoritate a locuitorilor Harmanului era insa formata din tarani care detineau suprafete de teren cuprinse intre 1-20 iugare. Chiar si mestesugarii, desi ii consideram ca fiind o categorie sociala aparte, pot fi incadrati tot in randul taranilor, deoarece erau in acelasi timp si proprietari de terenuri. Din datele statistice pe care le avem la dispozitie, se pare ca majoritatea populatiei romanesti din comuna era relativ saraca, suprafata de teren ce revenea fiecarui locuitor fiind foarte mica. Conform statisticilor din anul 1878 populatia romaneasca din Harman detinea 622 iugare de
teren, din care 14 iugare erau neproductive. Daca tinem cont ca la acea data in comuna existau 676 de romani, deci aproximativ 225 de familii, inseamna ca fiecarei familii ii revenea o suprafata de 2,88 iugare. Sasii erau constituiti in 396 de familii, fiecareia revenindu-i o suprafata de 9.38 iugare deci, de 3,25 de ori mai mult.
Desi populatia romaneasca din comuna reprezenta 34% din totalul populatiei (in anul 1879), in conducerea comunei nu aveau nici un reprezentant care sa le apere interesele. In aceste conditii, pentru a-si suplimenta veniturile, mare parte dintre romani erau nevoiti sa se angajeze in gospodariile sasesti.
Un segment destul de important al populatiei comunei, in special cel romamesc, nu detinea nici un fel de suprafata de teren. Acesti locuitori si asigurau veniturile angajandu-se ca muncitori zilieri.
In urma reformei agrare din anul 1921, acestia vor fi improprietariti. Suprafetele de teren care au fost atribuite satenilor prin improprietarire, au fost de 279 de iugares si 1232 de stanjeni patrati100.
Din datele pe care le detinem, Harmanul, din punct de vedere administrativ, era impartit in 5 cvartale (4 locuite de sasi si 1 locuit de romani). Alaturi de aceste cvartale se mai aflau 4 strazi laterale, locuita de populatie mixta101.
Situatia demografica a comunei in secolul XIX era102:

Anul181418701880189019001910
Total locuitori112519872039214721892334
dupa nationalitate
  -germani
-11881155119311841125
  -romani-6768019079611058
  -maghiari-223364254
  -tigani-121----
  -alte nationalitati--210-2
dupa religie
  -evanghelici
-116711981191-1236
  -romano-catolici-211123222
  -reformati-2-19-16
  -greco-ortodocsi-7978299079661064
  -greco-catolici---6-1
  -unitarieni--11--
dupa sex
  -masculin
-948---1101
  -feminin-1039---1238
stare civila
  -pop. civila
-----2334
  -militari-----5
  -cetateni straini-----10
  -plecati-----121
  -casatoriti-----905
  -necasatoriti----1193
  -vaduvi-----215
  -divortati-----26


Situatia statistica prezentata este relativ exacta, deorarece din putinele recensaminte pe care le-am avut la dispozitie, numai cele germane par a fi cele corect realizate.
Intre anii 1814-1910 populatia Harmanului a cunoscut o crestere semnificativa de 1.209 persoane (107, 46%). Pe nationalitati, situatia se prezinta astfel: populatia germana a cunoscut in secolul XIX momente de crestere (1193 in anul 1890) si descrestere (1125 in anul 1910) din motive pe care nu le cunoastem, in conditiile in care, din punct de vedere economic si social, sasii reprezentau grupul cel mai puternic din comuna.
In ceea ce ii priveste pe romani, cresterea demografica este constanta. In decurs de 40 de ani populatia romaneasca a cunoscut o crestere de 382 de locuitori ( 56, 50%). La fel si populatia maghiara, desi reprezenta un segment redus de populatie, in anul 1910 numara 54 de persoane, fata de 2 in 1870. Posibil ca acesti maghiari sa fi fost locuitori ai celor Sapte Sate si sa fi obtinut proprietati in Harman, stabilindu-se definitiv in comuna. In ceea ce ii priveste pe tigani, situatia din recensaminte este de-a dreptul curioasa. In anul 1870 in comuna existau 121 de tigani de religie ortodoxa. Dupa anul 1870, inexplicabil, tiganii dispar din toate recensamintele. In tot secolul XIX Harmanul nu a cunoscut nici o miscare sociala indreptata impotriva tiganilor, miscare care i-ar fi determinat sa paraseasca comuna. De asemenea, chiar si parasirea in mod voit a comunei, ar fi trebuit sa fie consemnta in documentele acesteia.

^SUS^
Copyright © dantux.com; Toate drepturile sunt rezervate
Pentru intrebari si sugestii, va rugam contactati-ne