www.dantux.com

Comuna Harman
Istoria
| Pagina Principala | Istoria | Localizare | Contact |
| Introducere | Preistoria si antichitatea | Evul Mediu | Epoca Moderna | Bibliografie |

Harmanul la inceputul evului mediu

Pentru secolele V-VII nu avem deocamdata stiri care sa ne permita sustinerea tezei continuitatii asezarilor semnalate in secolul IV pe teritoriul Harmanului. Acest gol de informatie, valabil pentru toata Tara Birsei, este cauzat de evenimentele istorice care au avut loc pe teritoriul tarii noastre si care au determinat parasirea asezarilor de catre populatia autohtona si retragerea ei spre locuri mai ferite, unde se putea apara si supravietui.
Este vorba de migratia popoarelor. In secolele V-VII, populatia autohtona a trebuit sa se confrunte cu valuri succesive de populatii migratoare. Dupa goti care-si fac aparitia pe teritoriul tarii noastre la jumatatea secolului al IV-lea urmeaza hunii care, asezati in campia Pannonica, timp de aproape un secol vor intreprinde expeditii de jaf asupra populatiei autohtone din Transilvania.
Expeditiile lor sunt atat de sangeroase incat locuitorii isi parasesc vechile asezari, retragandu-se in zone inalte, impadurite, pe care hunii, ca popor de stepa, le evitau. Acest regim de teroare inceteaza odata cu moartea lui Attila in anul 454, cand hunii sunt invinsi de gepizi (o ramura a gotilor). Ei vor fi cei care au luat sub control fosta Dacie romana pana la jumatatea secolului al VI-lea cand vor fi infranti de catre avari.
Avarii, timp de aproape doua secole, vor controla intreaga Europa Centrala si de Rasarit, organizand teritoriile locuite sau dominate dupa traditiile asiatice.
Fiind populatii razboinice, migratorii nu vor putea sa influenteze dezvoltarea civilizatiei autohtone.
In sfarsit, la mijlocul secolului al VI-lea, isi fac aparitia slavii. Acestia sunt aliati cu avarii si se aseaza, cu permisiune acestora, in Moldova si in Muntenia; apoi, in secolul VII, si in Transilvania. Vor aduce cu ei o civilizatie mult mai slab evoluata decat a autohtonilor, sfarsind prin a fi asimilati de catre acestia.
Incetarea migratiilor a insemnat revenirea locuitorilor in vechile lor vetre de locuire, pe daramaturile acestora reconstruind fostele lor asezari.
Acest lucru este confirmat de catre arheologi care, in urma sapaturilor efectuate in Tara Birsei, au scos la iveala numeroase urme de asemenea asezari din secolele VIII-X1.
Aceste descoperiri demonstreaza ca in aceste secole Tara Birsei a fost o zona intens populata.
Cercetarile intreprinse in interiorul cetatii taranesti din Harman au scos la iveala urme materiale datand din secolele VIII-IX si XII-XIII2 - vezi Fig. 1 - 2. Ceramica descoperita este realizata la roata, dintr-o pasta grosolana, fiind vorba de vase borcan cu decoruri din striuri realizate neregulat sau din benzi.
Obiecte de ceramica realizate in aceiasi tehnica si cu motive similare cu cele din incinta cetatii s-au gasit in sapaturile efectuate chiar pe teritoriul comunei3. Lucrarile arheologice de pe raza asezarii Harman 1 au identificat 5 semibordeie din secolele VIII-IX, apartinand culturii Protodridu* 4.
A doua vatra de locuire, apartinand aceleiasi culturi, a fost surprinsa cu ocazia cercetarilor din asezarea Harman 2 unde s-au descoperit alte trei semibordeie databile din secolele VIII-IX5.
La finele secolului al IX-lea, in Campia Panonica, isi fac aparitia maghiarii. Incepand cu secolul X, acestia vor intreprinde o serie de expeditii in Transilvania, expeditii care vor crea in randul populatiei autohtone o stare de instabilitate si de neliniste.
Fragmente ceramice din sec. VIII-IX
Fig. 1 - Fragmente ceramice din sec. VIII - IX
(Dumitrache, M., Cercetari arheologice, IV)
Fragmente ceramice din sec. XII-XIII
Fig. 2 - Fragmente ceramice din sec. XII - XIII
(Dumitrache, M., Cercetari arheologice, IV)
Pentru a face fata eventualelor pericole, locuitorii incep sa construiasca fortificatii. O asemenea constructie a fost ridicata si pe dealul Lempes (Harman)6.
Cetatea are forma ovala, cu axul de circa 40 m, fiind inconjurata de un sant lat de 10-12 m, a carui adancime maxima este de 8 m7.
In interiorul cetatii, arheologii nu au descoperit foarte multe urme materiale, iar cele identificate constau mai ales din fragmente ceramice. Se pare ca cetatea a fost construita numai in scop de aparare, locuitorii retragandu-se in interiorul ei doar in momentele de mare primejdie.
Fragmentele ceramice existente sunt de factura locala, deci cetatea de pe Lempes a fost construita de catre populatia romaneasca.
Teritoriul actual al comunei reprezenta vatra de locuire, deoarece acelasi tip de ceramica, ca si cel de pe dealul Lempes, s-a descoperit in interiorul cetatii taranesti din Harman8; acesta apartinea tot populatiei romanesti aflate pe teritoriul comunei Harman in momentul sosirii cavalerilor teutoni si a colonistilor germani, la inceputul secolului al XIII-lea. Se presupune ca atunci, cetatea de pe Lempes n-a mai fost folosita in scopul initial, acela de aparare, intrucat acest rol il aveau acum cavalerii teutoni.
Populatia care locuia pe teritoriul Harmanului in aceasta perioada (sec. VIII-XII) era organizata intr-o obste sateasca. Teritoriul pe care obstea il avea in stapanire era impartit in teren arabil si teren nearabil. Terenul arabil era impartit in loturi, fiind proprietatea particulara a membrilor obstii, membri care erau considerati oameni liberi.
Terenurile nearabile, respectiv padurile, pasunile, fanetele, apele se aflau in folosinta comuna a obstii. Exista posibilitatea ca, in cadrul obstii, sa fi existat o stratificare sociala bine determinata, nefiind posibila astfel construirea fortificatiei (cetatii), daca nu ar fi existat o populatie numeroasa si o patura conducatoare puternica9.

^SUS^
Copyright © dantux.com; Toate drepturile sunt rezervate
Pentru intrebari si sugestii, va rugam contactati-ne