www.dantux.com

Comuna Harman
Istoria
| Pagina Principala | Istoria | Localizare | Contact |
| Introducere | Preistoria si antichitatea | Evul Mediu | Epoca Moderna | Bibliografie |

Fondarea comunei Harman

La venirea lor in secolul al XIII-lea in Tara Birsei, cavalerilor teutoni si colonistilor germani li s-a ingaduit sa construiasca asezari rurale.
In afara de cetatea Cruceburg (Kreuzburg, azi Teliu) care apare mentionata in izvoare la 1222, ca fiind ridicata de catre cavalerii teutoni, nici o alta asezare nu mai este mentionata in documentele legate de activitatea cavalerilor teutoni in Tara Birsei intre anii 1211-1225. Singurul indiciu despre fondarea unor alte asezari il gasim ulterior plecarii cavalerilor teutoni, si anume in anul 1232, cand acestia afirma ca au ridicat pe cheltuiala lor 5 cetati puternice.
Nu se cunoaste cu exactitate care sunt aceste 5 cetati. Se presupune (dupa unii istorici) ca ele ar fi Brasovul, Prejmerul, Feldioara, Risnovul, si Codlea28.
De asemenea nu stim daca intre ele este inclusa si cetatea Cruceburg. Daca eliminam cetatea Cruceburg din randul celor 5 fortificatii si acceptam ideea conform careia cele 5 cetati sunt cele mentionate mai sus, atunci avem urmatoarea situatie statistica (reiesita din studierea documentelor edite):
1. BRASOV - atestat documentar in anul - 1235;
2. CODLEA - atestat documentar in anul - 1337;
3. FELDIOARA - atestat documentar in anul - 1240;
4. PREJMER - atestat documentar in anul - 1240;
5. RISNOV - atestat documentar in anul - 133129.
Pornind de la aceasta situatie statistica, ce se bazeaza pe anul in care cele 5 asezari sunt mentionate pentru prima data in documente, putem face urmatoarea afirmatie bazata pe o logica simpla (existand insa posibilitatea unei eventuale erori).
Daca pentru Brasov, Prejmer, Feldioara, anii de atestare documentara sunt relativ aproape de episodul cavalerii teutoni, fiind posibil ca bazele acestor asezari medievale sa fi fost puse de catre acestia, nu acelasi lucru se intampla pentru celelalte doua asezari, Rasnov si Codlea. Daca admitem ca si aceste doua asezari au fost construite de catre cavalerii teutoni, este greu de explicat de ce acestea apar atestate documentar abia dupa un secol de la plecarea cavalerilor teutoni.
Este putin probabil ca, in plina epoca a scrisului, o asezare construita de cavalerii teutoni intre 1211-1225 sa nu apara mentionata in nici un document timp de 110 ani!!
Fara a fi considerati subiectivi, credem ca, mai degraba, celelalte doua asezari construite de catre cavalerii teutoni sunt HaRMAN si SANPETRU, care sunt atestate prima data documentar in anul 1240. Nu am dorit ca prin aceasta demonstratie sa intram intr-o polemica cu cercetatorii istoriei, dar speram ca cercetarile ulterioare sa elucideze aceasta problema de istorie.
Putem afirma insa ca Harmanul a inceput sa se contureze ca asezare in perioada cavalerilor teutoni. Nu se cunoaste cu exactitate anul, dar cercetarea documentelor emise in perioada sederii cavalerilor teutoni in Tara Birsei si eliminarea demonstratiei de mai sus, in care Harmanul era inclus in cele 5 cetati construite de catre teutoni, duc la stabilirea, cu aproximatie, a perioadei in care are loc fondarea comunei Harman.
Este bine stiut ca orice asezare in evul mediu a fost legata de existenta unei biserici, religia fiind o permanenta a acestei epoci istorice. Pana si faptul ca biserica era ridicata in centrul vetrei de locuire demonstreaza importanta acestei institutii in viata comunitatii.
Sa rezumam deci pe scurt principalele momente ale activitatii cavalerilor teutoni in Tara Birsei:
In anul 1211, cavalerii teutoni primesc Tara Birsei, avand voie sa construiasca cetati si orase; in anul 1213, Wilhelm, episcopul Transilvaniei, ingaduie sa se faca "hirotonisiri de preoti pentru bisericile ce se vor ridica in acea tara"30. (subl.ns.). Intre anii 1211-1213 nu se puteau pune bazele noii asezari a Harmanului, deoarece abia in anul1213 li s-a ingaduit teutonilor sa ridice biserici. Este insa posibil ca inca din aceasta perioada sa prinda contur asezarea.
In acelasi document din 1213, episcopul Transilvaniei ingaduia cavalerilor teutoni "sa ia dijma de la toti locuitorii de fata si viitori ai acestei tari in afara de unguri sau secui ce vor vrea sa treaca in numita tara"31. Locuitorii care plateau dijma in anul 1213 erau primii colonisti germani, colonizarea sasilor aflandu-se inca in faza de inceput32.
Abia in anul1218 papalitatea confirma privilegiul cavalerilor teutoni de a construi biserici33. In ipoteza in care cavalerii teutoni respectau hotararile oficialitatilor, abia in anul 1218 ei ar fi inceput sa construiasca, impreuna cu sasii, biserici, deci sa ridice si asezarea Harmanului.
In anul 1222 se reconfirma privilegiul cavalerilor, reamintindu-se dreptul lor de a ridica "cetati si orase din piatra". In anul 1223 episcopul Romei, Honoriu, ingaduie, la cererea cavalerilor teutoni, numirea unui decan sau arhipresbiter pentru numerosi clerici aflati in Tara Birsei34.
Astfel, pe baza datelor aflate la dispozitia noastra, putem sa afirmam ca Harmanul incepe sa se constituie ca asezare intre anii 1218-1223.
La numai 15 ani dupa alungarea definitiva de catre regele Andrei al II-lea a cavalerilor teutoni din Tara Birsei, HaRMAN-ul apare pentru prima data atestat documentar, ca asezare in anul 1240.
Redam, in continuare, documentul care se refera la atestarea documentara a comunei, document care constituie practic certificatul de nastere al Harmanului:

"1240 martie 21, Buda
Regele Bela (al IV-lea, n.n.)-am hotarat sa daruim sfantului si venerabilului convent al manastirii Cistercitilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face in fiecare an pentru folosul obstesc, al capitulului intregului ordin, unele biserici din Birsa in partile Transilvaniei, si anume cetatea Feldioara (castrum Sanctae Mariae), Sinpetru (Sancti Petri), muntele Harman (mellis) si Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile si cele ce tin de ele, in care episcopul diecezan nu are nici o putere, ci care tin nemijlocit si osebit de noi, hotarand ca pe viitor sa se tina seama, fara gres, ca in parohiile sau pe pamantul numitelor biserici, fara invoirea lor sa nu se mai cladeasca de aci inainte din nou, nici o biserica sau capela, sa nu se ridice nici altar, si nici sa se mai sfinteasca cimitire.
Iar daca se vor cladi cu ingaduinta si invoirea lor, ra revina de drept acelor frati.
Dar fiindca, in timpul daniei noastre, bisericile pomenite nu erau inca libere si de aceea cistercitii nu puteau dobandi pe deplin veniturile lor, am poruncit si voim ca - aceasta porunca - sa se implineasca fara gres, ca aceia care strang acum veniturile numitelor biserici sa fie datori sa dea fratilor cisterciti sau trimisului lor o marca de argint, de fiecare biserica, platibila in fiecare an la Adormirea Fericitei Maria…"35.
Dupa cum se observa din document, in afara de comuna Harman sunt amintite si comunele Feldioara, Sinpetru si Prejmer care, la randul lor, sunt si ele atestate documentar, pentru prima data, in anul 1240.
Totodata, din document reiese ca aceste asezari erau deja constituite, deoarece bisericile existente aici functionau. In aceasta perioada exista in Harman o basilica romana, datand din secolul al XIII-lea, dar care, ulterior, va suferi o serie de transformari36. Dar despre cetatea biserica din Harman vom reveni ulterior.
Pentru a crea o imagine mai cuprinzatoare despre ceea ce a insemnat colonizarea sasilor in Tara Birsei, redam mai jos toate asezarile care au fost intemeiate de catre colonistii sasi in jurul Brasovului si anul primei lor atestari documentare:

1. BRASOV (KRONSTADT) -1235;
2. FELDIOARA (MARIENBURG) -1240;
3. SINPETRU (PETERSBURG) -1240;
4. HaRMAN (HONIGBERG) -1240;
5. PREJMER (TARTLAU) -1240;
6. RISNOV (ROSENAU) -1331;
7. GHIMBAV (WEIDENBACH) -1342;
8. CRISTIAN (NEUSTADT) -1362;
9. BOD (BRENNDORF) -1368;
10. CODLEA (ZEIDEN) -1377;
11. VULCAN (WOLKENDORF) -1369;
12. HALCHIU (HELDSDORF) -1377;
13. ROTBAV (ROTBACH) -1371;
14. MaIERUS (NUSSBACH) -137737.
In ce priveste originea Harmanului (Honigberg), parerile cecetatorilor sunt impartite.
Ipoteza conform careia denumirea de Honigberg (honig=miere, berg=munte) vine de la una din vechile ocupatii ale locuitorilor, si anume apicultura, nu rezista intrutotul. Nu am gasit acum nici o informatie care sa ateste faptul ca locuitorii asezarii Harman, fie ca este vorba de catre populatia romaneasca aflata aici in momentul sosirii colonistilor germani, fie ca este vorba de colonistii germani, s-ar fi ocupat cu albinaritul (ca ocupatie de baza).
Mult mai plauzibila ne apare ipoteza conform careia denumirea localitatii de Honigberg ar fi fost adusa de catre colonistii germani din patria lor de origine.
Langa localitatea Aachen (Germania), in sud-estul ei, exista o localitate cu numele de Honigberg38.
Legat de aceasta ipoteza, ni se pare extrem de sugestiva explicatia pe care o ofera Dr. Friederich Teutsch: "Este foarte probabil ca numele sa fi fost adus din patria de origine, deoarece, asa dupa cum in natura umana este o caracteristica faptul ca parintii isi denumesc copiii cu numele lor sau al parintilor lor, tot asa, colonistii isi denumeau noua patrie cu numele celei pe care au parasit-o39.
De asemenea, cercetatorii au identificat o serie de toponime germane din Tara Birsei, care sunt similare cu cele aflate in imprejurimile posesiunii Koblenz (Germania) a ordinului cavalerilor teutoni:
HALCHIU -HELDSDORF;
HARMAN -HONIGBERG;
BRASOV -KRONEN;
MAIERUS -NUSSBACH;
SINPETRU -PETERSBERG;
RISNOV -ROSENAU;
GHIMBAV -WEIDWNBACH40.

Posibil ca denumirea asezarii sa fi venit de la numele liderului comunitatii germane, un anume Hermann, nume care continua sa se pastreze in denumirea romaneasca si maghiara a localitatii: "Harman" si "Hermany". La fel cum, pentru Sibiul secolului XIII, denumirea era de "villa Hermani" (orasul lui Hermann), tot asa, si pentru Harman apare denumirea de Hermannsdorf (satul lui Hermann)41.
In sfarsit, trebuie luata in calcul si o a patra ipoteza, desi este bazata pe o legenda.
Potrivit acestei legende, denumirea romaneasca de Harman este legata de un anume Petru Harman, conducator de osti din Modova lui Stefan Cel Mare, care, la un moment dat, aflandu-se cu ostirea sa in Tara Birsei, si-a asezat tabara in zona dealului Lempes, zona care poarta si astazi denumirea de "Groapa Banului". De la numele lui, spune legenda, asezarea a primit denumirea de Harman41 bis. (Vezi alaturat evolutia denumirii Harmanului din sec. XIII pana in sec. XIX).

Numele comunei - evolutia lui intre sec. XIII-XIX
- 1240 - Mons Mellis;
- 1377 - villa Mons Mellis;
- 1404 - poss. Herman;
- 1415 - Hochperg;
- 1422 - Hermanfalw;
- 1426 - Hermanfalwa;
- 1427 - oppidum Hermanffalua;
- 1484 - villa regalis Herman;
- 1484 - Honigperg;
- 1733 - Hermany
- 1808 - Szasz Hermany, Hirmani;
- 1854 - Hermany, Honigberg, Herman.
(Cf. Suciu, C., Dictionar istoric)

^SUS^
Copyright © dantux.com; Toate drepturile sunt rezervate
Pentru intrebari si sugestii, va rugam contactati-ne